Ideea pasarelei Tatarasi - Centru a aparut in anii 1920. In 1997 a devenit litera de lege, interzicindu-se orice constructii in zona. De atunci, nu s-a mai avansat nici un pas. Viitorul plan urbanistic general va stabili daca pasarela va mai fi construita vreodata. Pina la finalizarea acestuia insa, 140 de ieseni nu pot construi pe terenurile lor. Sute de ieseni sint afectati de 11 ani de o plansa aprobata provizoriu de Consiliul Local. Planul urbanistic general al municipiului a prins in 1997 realizarea unei pasarele imense care sa lege Tatarasiul de centrul orasului. Ideea a aparut inca din 1925, sustin unii istorici, dar ca reglementare urbanistica a fost fundamentata in 1997. Intentia Primariei ar fi fost una laudabila daca nu afecta sute de ieseni si hectare intregi de teren privat. Din datele aflate in arhiva Primariei, "umbra" pasarelei interzice orice constructie pe o suprafata de peste sase hectare. In jur de 140 de ieseni care au proprietati in zona nu pot sa le foloseasca din cauza unei simple prevederi intr-un plan uitat prin sertarele Primariei. Multe persoane au incercat sa construiasca pe terenul lor, dar nu au putut, municipalitatea refuzind sa elibereze autorizatii de constructie. 150 de cladiri propuse spre demolare Planul urbanistic general al municipiului a fost realizat de firma Urbis din Bucuresti. In 1997, prin hotarirea CL numarul 185, alesii locali au facut lege din propunerile firmei. Printre ele se regasea si pasarela Tatarasi. "Atunci a intrat in vigoare si interdictia de construire. Nu se poate construi deloc pe sub pasarela, pe locul unde veneau pilonii, dar nici in zona in care trebuiau sa fie bretelele. Este o pasarela foarte mare, de aceea si suprafata vizata este mare. In rest, se poate construi, in functie de calitatea solului", a declarat Tudor Vericeanu, arhitectul sef al municipiului. Intr-un studiu de fezabilitate facut in anii