S-au ridicat prin grija unor boieri şi negustori de seamă, căci craiovenii de odinioară aveau nevoie de ele. Erau locaşurile de cult, unde rugăciunea celor sărmani şi a celor cu stare deopotrivă era trimisă către Cel de Sus.S-au născut din dorinţa omului de a fi mai aproape de Cel de Sus, Cel care le dădea şi bune, şi rele. Trebuia să se nască un loc în care cele două entităţi, atât cea divină, cât şi cea umană, să poată să se întâlnească. Lucrul acesta l-a dorit cu ardoare Matei Basarab, aşa că de numele său este legată ctitoria Bisericii „Sfântul Dumitru - Băneasa“. „Printre curţile boiereşti care înconjură târgul cel vechiu al Craiovei, dinprejurul Vâlcelei Elca, este una - cea mai întinsă şi mai favorabil aşezată - al cărei istoric se poate urmări documentar până la începutul secolului XVII, iar prin inducţie, până în secolul XIV. Aceasta este curtea «Caselor Băneşti» din care făcea odinioară parte şi Biserica «Sf. Dumitru - Băneasa». În inscripţia (pisania) de la intrare în vechea biserică - astăzi înlocuită prin restauraţia lui Lecomte de Nuy, se putea citi: „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, întru sfânta în Troiţă şi întru Dumnezeire nedespărţită vă veacăi amin. Cu puterea milostivului Dumnezeu ziditus această sfântă besearecă şi s-a făcut din temelie de isnoavă pre hramu lu stăi Dimitrie Mirotocivago creştini prea luminat I Matei Bsărab Voevod Domnu Ţărei Rumâneşti i gospodja, ego Elina. Păntru Craiovafost au moşie den strămoşie a Măriei Sale. Şi s-au săvârşit mia(saţa) oc. vă lt 7160 şi au fost ispravnic Danciul Pâr(ăi)anu ot Mile(şti)»“, se menţionează în lucrarea lui Georgescu Anastase - „Craiova. Cercetări istorice. Târgul Craiovei“.

Nevoia de biserici Jumătatea secolului al XVIII-lea este, de fapt, perioada în care s-au clădit „dintru început“ sau „den temelie“ sau „de isnoavă“ aproape toate bisericile ortodoxe din Craiova. C