Senzaţie mare, joi seara, pe aeroportul Otopeni: printre cei veniţi să-l întâmpine pe selecţionerul naţionalei de fotbal, reîntors din Austria, unde urmărise un meci între două dintre viitoarele noastre adversare, s-au numărat şi doi procurori de la Parchetul DNA, însoţiţi de câţiva poliţişti. Misiunea acestora era să-l ducă pe Piţurcă la Parchet pentru audieri. Lumea fotbalului a sărit ca arsă: cum dom'le, ca pe ultimul borfaş, să îl ia pe sus! Aşa ceva nu se poate! Piţurcă nu e un fitecine, e un simbol, un om care a adus glorie patriei şi culorilor drapelului! Cei mai vehemenţi au fost câţiva dintre „oamenii de fotbal” care se mai simt cu musca pe căciulă, fiind şi ei chemaţi să dea cu subsemnatul pentru transferuri făcute în manieră haiducească.

Dacă nu ştii despre ce e vorba, te poţi întreba şi tu, simplu cetăţean: dar ce-a făcut, frate? A dat cuiva în cap, de-l luară pe sus şi-l duseră la bulău? Realitatea este că Piţurcă n-a dat nimănui în cap, dar nici nu a catadixit să răspundă chemărilor Parchetului. O dată, de două ori, de trei ori. Or, legea spune că dacă nu te prezinţi de bună voie la audieri, vine poliţia şi te aduce pe sus. Cam asta s-a întâmplat cu Piţurcă. Şi e bine că s-a întâmplat aşa. O dată, pentru că procurorii şi-au mai învins reţinerile şi din timiditatea cu care abordau numele sonore ale „mogulilor” fotbalului, ale „finanţatorilor” fără de care principala distracţie a naţiei s-ar duce de râpă. Şi a doua oară, pentru că trebuie să se reinstaureze autoritatea statului. România a cam devenit, în ultima vreme, locul unde cei cu bani şi cu relaţii dau cu tifla justiţiei şi, în general, autorităţilor. Motivul pentru care se întâmplă acest lucru este că respectivele autorităţi şi-au cam pierdut autoritatea, din cauza modului lipsit de profesionalism şi de responsabilitate în care şi-o exersează. Ăsta e motivul pentru care golanii se îmbrâncesc