Remarcabile miscari de imagine, in dilema grea a salariilor dascalilor.
Subiectul s-a transformat intr-un cartof fierbinte care, bine pasat, poate aduce mari beneficii electorale, dar, cu o minima eroare de calcul, poate frige rau mainile in care, pana la urma, va ramane.
Practic in acest moment, presedintele urmeaza sa anunte daca promulga sau nu legea care majoreaza cu 50% lefurile profesorilor. Daca Traian Basescu va accepta actul normativ, ramane de vazut apoi daca premierul il va aplica sau va da o ordonanata care sa-i amane efectele.
Intre timp, scandalurile din ultima perioada, cel al salariilor de la varfurile companiilor de stat si cel al achizitiilor politiei, a creat sentimentul ca guvernul ori are de unde da bani, dar nu vrea pentru ca-i pastreaza pentru clientele politica, ori chiar nu mai are, dar tot pentru ca i-a dat deja clientelei.
Fara iesire
Calin Popescu Tariceanu, cum o da, tot prost pica. Daca accepta lefurile nu are cum sa le plateasca pentru ca visteria a fost golita, daca nu le accepta nici macar nu o mai poate interpreta partitura responsabilitatii, dupa ce s-a vazut cum si pe ce se scurg banii publici.
Dar dupa ce a facut toata tevatura din ultima vreme e greu ca prim ministrul sa descopere brusc ca sunt bani pentru lefuri. Asa ca e de asteptat sa se puna, cu orice pret, de-a curmezisul legii.
In schimb a organizat o intalnire la Palatul Victoria pentru a discuta despre, nu-i asa, viitor si planuri mari, adica despre infiintarea unui comitet de lucru pentru elaborarea unei legi pe care vreme de 4 ani avea tot timpul s-o faca- legea salarizarii bugetarilor.
Adica a oferit in loc de salarii, un comitet. Se pare insa ca acest comitet este inutil pentru ca, potrivit, PD-L, legea ar exista pe biroul premierului inca din 2006, dar nu ar fi fost promova
