Bucuresti, oras european. Am auzit de zeci de ori aceasta sintagma zisa ba cu emfaza, ba cu un oftat, ba cu obida, ba cu ironie de catre soferii cu ochii atintiti catre Primarie sau guvern.
Daca e sa lasam la o parte orice afect, vom vedea ca Bucurestiul este o mare metropola europeana sub aspectul numarului de locuitori si un oras de lumea a doua spre a treia din punctul de vedere al infrastructurii.
Capitala Romaniei este mai populata decat multe alte "surori" din UE. Potrivit ultimelor date oficiale, daca in Bucuresti, pe un kilometru patrat, se inghesuie 9.079 oameni, in Paris, pe aceeasi suprafata, locuiesc 890 de oameni, in Berlin - 3.905, in Viena - 3.850, in Budapesta - 3.674, iar in Bratislava - 1.226. Iar studiile arata ca in urmatorii zece ani populatia capitalei Romaniei se va dubla.
Ei bine, foarte multi dintre acesti oameni care se inghesuie pe kilometrul patrat bucurestean au masini. O plimbare prin caritierele bucurestene la sfarsit de saptamana, in afara sezonului estival, ne arata o mare de masini parcate ca sardelele. In aceste conditii, nu e de mirare ca solutiile de fluidizare a traficului esueaza una dupa alta, iar nevroza soferilor sporeste pe luna ce trece.
Cum nu ne obliga nimeni sa nu inventam din nou roata, nu avem decat sa aruncam o privire catre marile orase europene. Cum or fi rezolvat ele aceasta problema?
Solutiile ar fi, in linii mari, doua: un transport in comun subteran cat mai eficient si civilizatie in trafic.
Solutii pe si pe sub pamant
Nu trebuie cine stie ce studii de specialitate pentru a intelege ca daca toti bucurestenii se suie in masini pentru a pleca dimineata de-acasa, nu vor ajunge mai departe de coltul strazii.
Multi insa nu au de ales. Din Drumul Taberei, de exemplu, cu ce sa pleci? Nu exista decat transport suprateran, sup
