În Suedia, ca să cumperi cinci pilule pentru răceală, este nevoie de reţetă, pe care medicul curant ţi-o eliberează doar dacă într-adevăr ai nevoie de fix cele cinci pilule. În România, În Suedia, ca să cumperi cinci pilule pentru răceală, este nevoie de reţetă, pe care medicul curant ţi-o eliberează doar dacă într-adevăr ai nevoie de fix cele cinci pilule. În România, de multe ori, la mica înţelegere, poţi cumpăra fără reţetă şi antibiotice de ultimă generaţie.
De multe ori, tratamentul unor probleme banale se face la recomandarea prietenilor care şi pentru o răceală te sfătuiesc să iei medicamente sofisticate care vindecă “miraculos”. Într-o farmacie, dacă întrebi de ceva leacuri simple, ţi se etalează pe tejghea cele mai scumpe produse. Adesea, acestea au eficienţă similară preparatelor care sunt de trei ori mai ieftine. Goana după mărci celebre, de fiţe a contaminat şi domeniul medical.
E de bon ton să te plângi amicilor, la o cafea, pe corso, că pentru un guturai eşti „condamnat” să iei antibiotice de milioane, plus alte câteva mizilicuri de câteva sute de mii. Presaţi, pe de o parte, de pacienţii care vor cele mai noi tratamente şi de firmele de medicamente, pe de altă parte, medicii plusează de multe ori. Nu mai dă bine să mai prescrii doar o aspirină sau un paracetamol. Sunt banale. Vulgare. Nu cadrează cu statutul social al pacientului şi cu renumele curantului.
Anul acesta, premiile IgNobel la categoria „medicină” au fost acordate tocmai pentru un studiu care evidenţiază rolul preţului în eficacitatea medicamentelor placebo.
Autorii au dovedit că medicamentele scumpe au un efect placebo mai crescut decât cele care sunt ieftine. Tendinţa de a cheltui peste măsură pe medicamente este universală. În cele din urmă, poate că n-ar fi rău să privim cu mai multă atenţie la experienţa şi reglementărilor unor ţă