Directorii celor mai mari noua banci din Statele Unite au intrat intr-o sala de conferinte a Departamentului Trezoreriei la ora 3 dupa-amiaza luni, pe 13 octombrie.
Spre uimirea lor, li s-a inmanat un document de o pagina in care se spunea ca sunt de acord sa vanda actiuni catre guvern, apoi secretarul Trezoreriei Henry Paulson le-a spus ca trebuie sa semneze documentul inainte de a parasi sala, scrie International Herald Tribune.
Presedintele JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a fost receptiv, spunand ca intelegerea pare avantajoasa. Presedintele Wells Fargo, Richard Kovacevich, a protestat cu vehementa, spunand ca, spre deosebire de rivalele sale newyorkeze, banca sa nu era in impas din cauza investitiilor in titluri riscante si ca nu are nevoie de un plan de salvare.
Insa pana la ora 6:30 pm, toti cei noua directori executivi semnasera documentul, declansand cea mai ampla interventie guvernamentala in cadrul sistemului bancar american de la Marea Criza si retragandu-se din cadrul planului de salvare pentru care Paulson se luptase atat de mult sa obtina aprobarea Congresului cu numai cateva saptamani in urma.
Ceea ce s-a intamplat in decursul celor trei ore si jumatate este o poveste de un dramatism pronuntat, urmat de acordul final al bancherilor, care au simtit ca nu prea au de ales decat sa accepte planul Trezoreriei de injectare a 250 miliarde de dolari in cadrul mai multor banci, incepand insa cu institutiile conduse de ei.
Paulson a anuntat planul a doua zi, spunand ca regreta ca trebuie sa ia astfel de masuri, dar ca acestea sunt necesare pentru restaurarea increderii in piata.
Pe langa injectiile de capital, guvernul a anuntat ca va garanta temporar noi titluri emise de banci, in valoare de pana la 1.500 de miliarde de dolari, si va asigura depozite in valoare de 500 miliarde de dolari din conturi fara dobanda, in princip
