Ministrul Mediului consideră că nu sunt recunoscute progresele României în privinţa reducerii emisiilor poluante. Attila Korodi a susţinut ieri, la Consiliul de Mediu de la Luxemburg, că măsurile pentru reducerea efectelor încălzirii globale nu trebuie să afecteze economiile în creştere. Miniştrii de Mediu din cele 27 de state ale UE au discutat ieri, la Luxemburg, pe marginea pachetului legislativ energie-schimbări climatice.
Una dintre măsurile controversate dezbătute este propunerea Comisiei de a licita fiecare tonă de dioxid de carbon emisă de industria grea – 40% din cele 2,2 miliarde de tone emise anual de UE – începând cu 1 ianuarie 2013 şi de a consacra fondurile astfel obţinute tranzitării spre o energie curată.
În acest context, ministrul român al Mediului, Attila Korodi, a reiterat ieri necesitatea recunoaşterii progreselor realizate până în prezent în domeniul reducerii poluării industriale. „Reducerile realizate la nivelul unor state membre, în perioada 1990-2005, contribuie semnificativ la obiectivul general de reducere al UE până în anul 2020.
România a înregistrat un regres al emisiilor de gaze cu efect de seră de aproximativ 40%. Considerăm că aceste eforturi nu sunt reflectate corespunzător, pachetul neoferind un răspuns la această problemă”, a spus Korodi.
Susţinerea Italiei
În ceea ce priveşte comercializarea emisiilor, demnitarul a precizat că „schema de emisii nu trebuie să aibă un impact negativ asupra capacităţii de dezvoltare sau să pună o presiune puternică asupra economiilor în creştere”.
În consecinţă, ministrul Mediului a explicat că „finanţarea internaţională nu ar trebui să aibă caracter obligatoriu, ci să constituie o opţiune a fiecărui stat”.
Pachetul de măsuri a fost contestat săptămâna trecută la Consiliul European de la Bruxelles de
