Bonusurile şi primele de zeci de milioane de euro sau dolari i-au stimulat pe bancheri să îşi asume riscuri suplimentare, iar aceste elemente au contribuit la declanşarea crizei.
Piaţa şi industria vor trebui să reflecteze asupra posibilităţii ca stimulentele acordate greşit să fi contribuit la apariţia crizei. "Compensaţiile au încurajat adesea prea mult lipsa de transparenţă şi angajarea unor riscuri excesive", a declarat preşedintele HSBC, Stephen Green. Băncile au fost încurajate, până nu de mult, să se dezvolte rapid şi să abordeze afaceri cu un risc mai ridicat, iar primele şi bonusurile primite de directori au crescut şi mai tare apetenţa acestora pentru risc.
PRIME CU ORICE PREŢ
În pofida faptului că au provocat cea mai gravă criză financiară, în 1929, angajaţii principalelor bănci de pe Wall Street ar putea beneficia de acorduri salariale evaluate la peste 70 miliarde de dolari pentru serviciile din acest an, o mare parte din fonduri urmând să fie plătite sub forma bonusurilor. Salariaţii de la şase bănci, inclusiv de la Goldman Sachs şi Citigroup, sunt pe punctul de a colecta recompensele, în pofida faptului că sunt beneficiarii unui plan guvernamental de salvare a sectorului financiar, evaluat la 700 miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, 10% din suma alocată pentru salvarea băncilor va merge în buzunarele directorimii care a contribuit din plin la problemele financiare ale sistemului. Bonusurile propuse de Morgan Stanley, a cărei capitalizare a scăzut cu 60%, au ajuns la 10,7 miliarde de dolari, valoare mai mare decât întreaga capitalizare a operaţiunilor. Altfel spus, cu aceşi bani angajaţii băncii pot cumpăra întreaga bancă. Pentru primele nouă luni, Citigroup a alocat 25,9 miliarde de dolari pentru salarii şi bonusuri, o majorare de 4% faţă de valoarea de anul trecut. Asta în condiţiile în care guvernul SUA a investi
