Fostul preşedinte a scăpat de condamnare în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, pentru că fapta la care a fost încadrat, “omor deosebit de grav”, nu a putut fi probată. Chiar dacă nu a fost condamnat pentru morţii şi răniţii din timpul mineriadei, procurorii îi atribuie lui Iliescu fapte care îl incriminează moral. Iliescu a fost cercetat penal în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, pentru participare indirectă la săvârşirea faptelor de omor calificat, omor deosebit de grav şi tentative la cele două infracţiuni. Victime au fost patru persoane decedate şi alte trei persoane rănite în timpul evenimentelor.

Pentru că procurorii Parchetului General nu au putut proba săvârşirea acestor fapte, Iliescu nu a fost găsit vinovat din punctul de vedere al legii. Conform comunicatului Parchetului General, practic, fostul preşedinte a scăpat de acuzaţii pentru că victimele nu au fost omorâte sau rănite în Piaţa Universităţii, ci în alte locuri. Fostul preşedinte nu a putut fi contactat pentru a comenta datele Parchetului General, fiind plecat în Italia.

Nevinovat legal, responsabil moral

Dacă litera legii este restrictivă şi îl declară nevinovat, aspectele morale ale acţiunilor fostului preşedinte sunt mai puţin “curate”. Iată câteva dintre faptele care îi sunt atribuite fostului preşedinte.

1. Planul de evacuare în forţă a Pieţei Universităţii, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 a fost elaborat de ministrul de Interne de atunci, generalul Mihai Chiţac, şeful Inspectoratului General al Poliţiei, gen. Corneliu Diamandescu, şi Nicolae Dumitru, vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale (FSN). Cel care a dat ordinul pentru întocmirea acestui plan a fost Ion Iliescu, susţinut de fostul premier Petre Roman.

2. Iliescu a cerut şi intervenţia armatei pentru “eliberarea” Pieţei Universităţii, dar a fost