» Rusia, Iran si Venezuela s-au bazat pe rezervele de petrol pentru a-si impune obiectivele politice, dar acum se apropie si pentru ele scadenta, scrie "The New York Times".
Pretul petrolului pe piata internationala a scazut de la 147 de dolari barilul in urma cu trei luni la 74,25 de dolari barilul la inceputul saptamanii acesteia.
Rusia este cel mai bine pozitionata pentru a face fata socului preturilor, intrucat a depus o parte semnificativa a profiturilor obtinute din vanzarea de petrol in doua fonduri de stabilizare care totalizau, la inceputul acestei luni, 190 de miliarde de dolari. Un alt avantaj al Kremlinului este controlul asupra majoritatii conductelor de petrol si gaz din regiune. Dar cheltuielile pentru sustinerea bancilor si a altor institutii financiare, ca si a unor oligarhi loiali, cumulate cu scaderea veniturilor din vanzarea de petrol si gaz, ar putea ingreuna continuarea proiectelor de modernizare si de promovare a ambitiilor rusesti in lume. Europenii ar putea sa nu se mai lase atat de usor intimidati daca Rusia este mai vulnerabila.
Criza economica din Iran a inceput inainte de scaderea pretului petrolului, inflatia ajungand la 30 la suta. Daca pretul petrolului se va mentine scazut pe termen mai lung, Teheranul s-ar putea vedea silit sa accepte un compromis in privinta programului nuclear pentru a scapa de povara sanctiunilor, iar pozitia presedintelui Ahmadinejad ar fi mult slabita inaintea alegerilor din iunie. Iar pentru Venezuela, unde inflatia a ajuns la 36 la suta, micsorarea afluxului de petrodolari ar putea insemna chiar intrarea in incapacitate de plata, inclusiv pentru contractele de armament cu Rusia.
» "Troica" gazului
Ministrul iranian al Petrolului, Gholam Hossein Nozari, ministrul Energiei din Qatar, Abdallah ben Hamad al-Attiyah, si presedintele gigantului gazier rusesc Gazprom au
