Sanda Weigl prezintă, mâine şi poimâine, două spectacole la Teatrul Morse din Chicago, cu melodii ţigăneşti transpuse pe jazz. Cunoscută pentru interpretarea deosebită a pieselor Mariei Tănase şi a cântecelor gypsy româneşti, artista Sanda Weigl, născută la Bucureşti şi stabilită la New York, a pornit pentru prima oară un turneu în SUA, în lunile octombrie şi noiembrie. Nicoleta Zaharia: - Cine vă însoţeşte în turneul “Gypsy in a Tree”?
Sanda Weigl: - Grupul care mă acompaniază este alcătuit numai din artişti japonezi. Pianista şi acordeonista Shoko Nagai a făcut şi aranjamentele muzicale, Satoshi Takeishi e la percuţie şi Stomu Takeishi la bass.
Japonezii cântă această muzică populară într-un fel nemaipomenit că nici nu îţi dai seama că ei n-au fost niciodată în România şi nici n-au învăţat de la vreo şcoală muzica populară românească.
La patru ani, ştia melodiile Mariei Tănase
- Când şi unde aţi învăţat prima oară cântece ţigăneşti?
- Nici nu ştiu exact cum am învăţat cântecele acestea. Cred că pe străzile Bucureştiului, unde am crescut. Pe aleea mea, Stelea Spătaru, era o secţie de poliţie şi aproape în fiecare zi erau aduşi ţigani, pe care îi băgau la puşcărie şi toată familia rămânea pe stradă în faţa poliţiei. Copii fiind ne jucam pe stradă, la un rond unde nu erau maşini. Aici, am învăţat cântecele pe care le cântau ţiganii care-şi aşteptau rudele în faţa secţiei.
Desigur că tatăl meu nu îmi dădea voie să mă joc acolo, în jurul ţiganilor. Dar eu tot m-am dus şi când mă întorceam acasă le cântam părinţilor mei şi atât de mult le plăcea... Tot de mică am învăţat şi cântecele Mariei Tănase. Le ştiam pe dinafară la vârsta de patru-cinci ani. Întotdeauna am purtat această muzică cu mine şi ea m-a ţinut legată de ţară chiar dacă am colindat prin toată lumea.
-
