CLASIC Ca orice hobby respectabil, pasiunea pentru maşinile retro costă, iar investiţiile anuale sunt de cel puţin două ori mai mari decåt în cazul unui automobil de dată recentă. Încåntarea unui pasionat de artă în faţa unui tablou de Tonitza, de exemplu, o va simţi şi împătimitul maşinilor de epocă în faţa unui Jaguar de la începutul anilor ‘30. Este motivul pentru care apariţia unui automobil de epocă pe şosele este percepută, de cele mai multe ori,

CLASIC Ca orice hobby respectabil, pasiunea pentru maşinile retro costă, iar investiţiile anuale sunt de cel puţin două ori mai mari decåt în cazul unui automobil de dată recentă.

Încåntarea unui pasionat de artă în faţa unui tablou de Tonitza, de exemplu, o va simţi şi împătimitul maşinilor de epocă în faţa unui Jaguar de la începutul anilor ‘30. Este motivul pentru care apariţia unui automobil de epocă pe şosele este percepută, de cele mai multe ori, ca un eveniment. „Un astfel de exemplar este ca o operă de artă, deci trebuie ferită pe cåt se poate de factorii dăunători. În acest caz, trebuie s-o ţii într-un garaj“, spune Giuseppe Rossi, preşedintele asociaţiei Retromobil Club Romånia (RCR). De aceea, explică el, „proprietarii de vehicule istorice le conduc, în principal, la evenimente. Dacă ar circula cu ele în fiecare zi, în scurt timp nu ar mai avea cu ce să meargă“.

Preţul de achiziţionare al unui automobil istoric depinde de o serie de factori cruciali (modelul, anul de fabricaţie, originalitatea, starea în care se află) şi, în mai mică măsură, de norocul cumpărătorului. Întrucåt este vorba de o piaţă de nişă - pe care, dacă nu sunt bine documentaţi şi experimentaţi, vånzătorii nu cunosc exact valoarea piesei deţinute - costurile achiziţiei pot începe de la sume infime, de pånă în 3.000 de euro, de exemplu, pentru un automobil din anii ‘60-’70 aflat în stare proastă de funcţionare, ajungån