Propunerea de a înzestra UE cu un adevărat serviciu de pompieri financiari merită luată în considerare. Cum ar fi spus-o fostul său omolog francez, preşedintele Traian Băsescu a ratat săptămâna trecută o superbă ocazie să tacă din gură. Şeful statului a confundat, din nou, marinăria cu un domeniu la care nu s-a priceput niciodată - finanţele. Rezultatul impulsivităţii prezidenţiale a fost o pripită şi penibilă opoziţie a Romåniei în faţa unei idei despre care

Propunerea de a înzestra UE cu un adevărat serviciu de pompieri financiari merită luată în considerare.

Cum ar fi spus-o fostul său omolog francez, preşedintele Traian Băsescu a ratat săptămâna trecută o superbă ocazie să tacă din gură. Şeful statului a confundat, din nou, marinăria cu un domeniu la care nu s-a priceput niciodată - finanţele.

Rezultatul impulsivităţii prezidenţiale a fost o pripită şi penibilă opoziţie a Romåniei în faţa unei idei despre care nu se ştie deocamdată aproape nimic: crearea unui mecanism paneuropean pentru reglementarea sectorului financiar. Faptul că dl Băsescu nu şi-a putut justifica poziţia decåt cu o demagogică invocare a Constituţiei demonstrează cåt de puţin înţelege magnitudinea actualei crize financiare şi implicaţiile ei. Faptul că oameni cu zeci de ani de experienţă în domeniu nu înţeleg nici ei situaţia în totalitate nu poate fi decåt parţial o scuză.

La prima vedere, noţiunea de a combate criza prin crearea unui nou aparat birocratic are un parfum... european. Comparaţia cu o reţetă de tratare a cancerului cu aspirine e tentantă şi oarecum potrivită, deşi nu este atåt de amuzantă pe cåt pare.

Prin amploarea şi intensitatea sa, criza financiară cu care se confruntă economia globală are într-adevăr trăsăturile unei tumori maligne ce a pus stăpånire pe un organism aparent sănătos. Tristeţea este că aspirina cu care lumea atacă acest cancer e