Pe platoul Breite de lânga Sighisoara se afla cel mai mare, reprezentativ si bine conservat habitat de pajiste împadurita cu goruni si stejari multiseculari din centrul si estul Europei. Prin originea sa, platoul Breite este o padure „modificata cultural”, purtând atât amprenta culturii locale sasesti de peste opt secole, cât si a unei naturi bogate si variate. Aceasta origine dubla confera rezervatiei Breite valori exceptionale multiple, de la cele istorice, culturale si ecologice, pâna la cele estetice si emotionale. Pentru a afla mai multe despre rezervatia de pe platoul Breite de lânga Sighisoara, am stat de vorba cu Cosmin Moga, biolog, administratorul rezervatiei de stejari multiseculari.

Reporter: Ce este, de fapt, rezervatia Breite?

Cosmin Moga: Pe platoul Breite se întâlneste un tip de habitat de pajiste cu stejari care fost creat în Evul Mediu pentru a produce ghinde si pentru pasunat. Este un habitat natural-cultural specific culturii sasesti. Fiecare comunitate de sasi avea un astfel de habitat în apropierea localitatilor lor. Asadar a fost creat de om, deci nu este un habitat pur natural. În zona a existat probabil o padure de stejari în amestec cu carpen si fag care a fost rarita, pastrânduse doar stejarii. Distanta dintre stejari s-a calculat în asa fel încât coroanele lor sa aiba o dezvoltare maxima, pentru o productie maxima de ghinda. În timpul anului pe platoul Breite se pasuna, iar toamna când cadea ghinda la pamânt se aduceau acolo porcii comunitatii pentru a se hrani. Ghinda era vânduta si la piata, din ea obtinându-se o faina din care se facea un fel de mamaliga. Initial, habitatul de pe Breite a fost un loc mlastinos, existau multe plante care se dezvoltau în conditii de mlastina, exista o flora si o fauna specifica. Prin anii 1970-1980, când Ceausescu voia sa faca terenuri agrigole cât mai multe, s-a ajuns ca în toata tar