Dupa modelul "Adevarul" si "Capital", astazi, "Ziarul Financiar" lanseaza inca un top. "Cei mai importanti 1.000 oameni din business", caci despre acesta este vorba, scoate in evidenta "nu pe cei mai bogati, ci pe cei mai bine pregatiti oameni din lumea afacerilor autohtone". Nu am sa dau detalii despre Top 1000. Am sa ma opresc doar asupra unor declaratii facute de citiva dintre cei 1.000 "manageri de top". Pentru ca, desi detin functii cheie in mari companii sau firme de renume, desi sint recunoscuti drept cei mai buni profesionisti din breasla, desi de multe ori punctele lor de vedere sint luate in seama atunci cind se discuta strategii privind economia tarii, multi dintre managerii intervievati nu au vrut sa reliefeze problemele cu care se confrunta curent: criza financiara, inflatie, impozitare, legislatie, infrastructura etc. Insa au tinut sa evidentieze un aspect, ingrijorator din punctul lor de vedere: forta de munca.
Acum, se stie ca de ceva timp, intre angajatori si unitatile de invatamint exista un razboi rece, ca de citiva ani buni primii tot atrag atentia asupra lacunelor din sistemul educational, care genereaza forta de munca din ce in ce mai slab pregatita, in domenii de multe ori necorelate cu cerintele de pe piata muncii. Dar ceea ce au reliefat acesti manageri e mult mai profund: si-ar dori ca tinerii absolventi sa ramina, dupa scoala, nu doar cu diplome peste diplome si un CV impresionant.
Iar dincolo de multitudinea de probleme cu care sistemul de invatamint se confrunta in prezent, adevarul crud acesta este: scoala romaneasca incurajeaza acumularea de cunostinte, unele chiar inutile, in detrimentul dezvoltarii unor abilitati esentiale: imaginatie, inventivitate, lucru in echipa, buna comunicare. Sa recunoastem, un elev "de top" nu are timp pentru cultivarea unor talente native. Sportul, muzica, dansul, literatura sint "darur
