Pornit de data aceasta fără celebrele războaie declarative, de genul cine e mai bun decât altul, cine e stăpân pe Oltenia, meciul dintre Ştiinţa şi Pandurii a fost un duel frumos, între două echipe venite să joace, fără autobaze, cu multe faze de poartă şi mult spectacol.

Aflaţi la ultimul joc pe „Extensiv“, fotbaliştii Universităţii au ţinut să demonstreze că pot să evolueze spectaculos şi, totodată, să-şi adjudece punctele. Şi aşa a şi fost, Ştiinţa arătând că are puterea de a juca remarcabil şi de a-şi ţine adversarul în corzi în momentele în care doreşte. Cu Wobay în postura de dirijor, cu Baird şi Costea în rolurile de „killeri“, trioul din atacul Craiovei a tranşat meciul în 15 minute, lăsându-i lui Cîrţu timp destul să îşi facă numărul de nemulţumit. După cele două goluri, trupa lui Napoli a lăsat-o mai moale, dar ocaziile nu au contenit, Stanca fiind pus serios la treabă. Dacă am fi fost mai atenţi, cu siguranţă scorul ar fi fost zdrobitor în favoarea noastră.

Cu adevărat mulţumitor este însă jocul, care pare să fi prins continuitate, rezultatul favorabil din meciul cu CSM Ploieşti fiind dublat de victoria contra pandurilor. Şi tocmai acest joc este cel care contează, deoarece meciurile următoare or să fie, sperăm, la cheremul oltenilor, adversarii fiind mult sub valoarea băieţilor noştri. Bineînţeles, trebuie să avem grijă şi la îngâmfare, căci altfel riscăm să ne trezim învinşi ca în meciul cu Bistriţa.

Fără micile sincope din jocul Universităţii, acum ne-am fi aflat pe locul doi. Nu trebuie să disperăm deoarece ne menţinem în apropierea locurilor europene, iar orice stângăcie a echipelor din faţă poate să fie speculată. Altfel spus, ai noştri trebuie să înţeleagă faptul că presiunea este pe adversari, iar ei trebuie doar să trateze jocurile serios şi să se impună, fără să se gândească la nimic, în afară de mulţumirea fanilor, care duminică