De teamă că istoria se va repeta, liceenii născuţi în ’89 vor să-l cunoască pe Nicolae Ceauşescu şi din manuale, nu numai din amintirile părinţilor şi ale bunicilor. Sursa: Cosmin MarinescuSursa: Cosmin Marinescu
1 /.
La 18 ani de la căderea comunismului, elevii de-o vârstă cu democraţia românească fac cunoştinţă cu Ceauşescu printr-un curs numit „O istorie a comunismului din România“. Manualul, întocmit de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, va fi opţional pe băncile elevilor de clasele a XI-a şi a XII-a începând de anul viitor.
Ieri, la Liceul „Ion Neculce“ din Capitală, elevii au dezbătut necesitatea studierii comunismului în şcoli. Au votat, democratic, iar rezultatul a fost „pentru“.
„Securea şi ciocanul“
Ora la clasa a XII-a D, profil filologie, începe cu prezentarea manualului în copii - originalul nefiind încă introdus în şcoală. Începem cu coperta pe care este o caricatură cu trei planuri, ce trebuie interpretată. „Cine sparge gheaţa? Ionescu!“, numeşte profesorul Aurelian Tudorică.
„În primul plan avem conducătorul, comunismul, căruia i se vede faţa - deci are cultul personalităţii - este individualizat, iar în mâinile uriaşe are pârghiile puterii“, explică Ionescu. Planul doi îi revine Verei care încurcă „secera şi ciocanul“, cu „securea şi ciocanul“, de emoţie, dar se descurcă onorabil prezentând „oamenii de ordine“, în uniformă şi cu figuri care se disting, aşezaţi între conducător şi oamenii fără chip de pe ultimul nivel - „marionete“ controlate de sfori.
Despre comunism, pe nevăzute
Au 15 minute la dispoziţie să citească prefaţa şi să se împartă în două tabere - „pro“ şi „contra“ introducerii manualului în şcoli. Începe Kati, care nu înţelege de ce, în prefaţă, autorul Marius Oprea nu îi menţionează şi pe bunicii care au trăit în c
