Episodul 10

15.- Buna, frumoaso! Sa-i raspund?

I-am raspuns deja.Sa-nchid? Sa-l ascult? Ma gandesc cam mult si nu mai are rabdare.

- Mi-e dor sa te vad, spune.

- Hodoronc-tronc! Cin' te crede?! Cuvintele imi ies din gura fara voia mea.

- M-am intors in oras de-o jumatate de ora, spune, ca si cum n-ar fi auzit ce-am zis. Vreau sa te vad.

- Am de lucru, ii zic, acra.

- Acum si eu am de lucru. Dar o sa terminam amandoi la un moment dat, dupa-amiaza, spre seara. Atunci vreau sa te vad.

Ma chinui sa gasesc un motiv sa-l refuz si nu-mi vine nimic in cap. Ma enervez, ma blochez, respir agitat. Pur si simplu nu stiu ce sa fac.

- Atunci ramane asa, zice. Te sun spre seara.

La naiba! De-o suta de ori la naiba! Chiar n-am puterea sa refuz? Chiar poate sa-mi faca program cand i se nazare? O sa-l sun sa-i spun sa-si scoata din cap c-o sa ma vada azi. Mai bine il las sa-si faca planuri si cand o sa telefoneze, o sa-i spun ca a intervenit o urgenta si nu-l pot intalni, nici atunci, nici mai tarziu, in caz ca vrea sa ne vedem mai tarziu. Ce urgenta? O sa-mi vina ceva in cap pana diseara. Si in fond nici nu trebuie sa-i dau lui socoteala, o urgenta si gata, fara explicatii.

N-am apucat sa vad nici un sfert din casetele filmate saptamana trecuta, n-am nicio idee despre cum voi scrie, nu vreau sa fuseresc nimic. Sunt in urma si nu-mi sta mintea la ce am de facut. Imi pun castile pe urechi si dau drumul la casetoscop, imi notez cateva sincroane, le ascult de cateva ori, parca atunci cand filmam oamenii spuneau altceva, erau alte nuante, pe care nu le mai regasesc acum, ma enervez, am gresit cumva totul? Calm, calm, Ileana! Nu-mi gasesc nici carnetul in care imi notasem niste impresii. Obisnuiesc sa scriu ce vad, daca n-am timp chiar in clipa in care se petrec lucrurile, mai apoi, intr-un moment de liniste. Asa sigur nu pierd a