Turbulenţele din ultima perioadă scot la iveală o nouă faţă a acestuia: „socialismul pentru bogaţi“. Statul redevine o putere importantă în economia de piaţă. Sursa: NorthFotoSursa: NorthFoto
1 /.
Avalanşa problemelor generate de creditele neperformante şi de instrumentele financiare „toxice“ a început cu mai mult de trei ani în urmă. Lăcomia bancherilor şi a marilor bogătaşi a împins lumea într-o criză fără precedent.
Consecinţele turbulenţelor de pe pieţele financiare externe sunt greu de estimat până şi pentru cei mai fini analişti. Una dintre urmările certe este că statul câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa mediului privat.
În cele mai negre momente de panică, statul a intervenit în forţă pentru salvarea băncilor, devenind astfel noul stăpân discret al economiei. În aceste momente de nelinişte ne întrebăm dacă sistemul capitalist, a cărui locomotivă a fost zeci de ani de zile poporul american, mai poate supravieţui. Şi dacă nu cumva promotorii modelului socialist au avut dreptate.
Mai mulţi analişti prevăd că această criză va aduce o nouă faţă capitalismului, care seamănă mai degrabă cu un „socialism pentru bogaţi“.
EVZ prezintă o cronologie a crizei externe care a secerat zeci de miliarde de dolari din averile bogaţilor lumii.
La nivelul populaţiei, turbulenţele au fost resimţite mai puternic în SUA, urmând să apară în curând şi în România. Creditele scumpe şi veniturile care nu vor mai creşte îi vor opri pe români din febra cumpărăturilor.
Marii producători auto rămaşi fără o mare parte din cumpărători închid fabrici şi dau muncitori afară. Criza a adus finalul gloriei sectorului imobiliar în SUA şi acum şi în Europa. Băncile dau mai greu credite, oamenii şi companiile fug de dobânzile mari, iar multe proiecte rezidenţiale începute zac nefinalizate, în aştepta
