Anul trecut, cand guvernul sustinea vehement legea de crestere a pensiilor, dl Basescu a conditionat promulgarea legii de prezentarea unei fundamentari a costurilor acesteia. Guvernul i-a prezentat una de tipul “dam bani din “cresterea economica” iar dupa 2008 nu mai e problema noastra”. De promulgat, presedintele a promulgat si legea pensiilor, dar nu inainte sa taxeze aceasta reactie:

“Motivul pentru care am promulgat legea este legat de doua realitati: la 1 septembrie trebuie sa intre o etapa de marire a pensiilor care are acoperite in bugetul acestui an. Al doilea este ca toate partidele au votat legea, ceea ce inseamna ca asupra implicatiilor ei exista un consens. (…)

Cei doi semnatari sunt incompetenti pentru ca in locul unei analize economice am primit un raspuns semnat de Vosganian si Pacuraru incarcat de declaratii politice, fara nici o fundamentare asa cum o cere Constitutia, atunci cand este vorba de angajarea unor cheltuieli bugetare. Desi m-am adresat premierului, scrisoarea a fost semnata de doi ministri incompetenti iar premierul nu si-a asumat prin semnatura raspunsul. (…)

(Sunt) dezamagit profund de diletantismul guvernului in ceea ce priveste raspunsul trimis la Cotroceni”.

(Traian Basescu, comentand promulgarea legii de marire a pensiilor in 2007, extras)

Ei bine, comparati raspunsul de atunci cu cel pe care l-a dat, intr-o situatie cat se poate de similara, acum:

“Deci, as spune ca bani exista si toate analizele imi probeaza acest lucru. Mai mult decat atat, din bugetul de 6% se poate asigura plata salariilor marite pana la 31 decembrie, deci din bugetul actual.”

(Traian Basescu, comentand promulgarea legii de marire a salariilor profesorilor in 2008, extras)

Cam atat la capitolul fundamentare economica.

E o ironie aici. E ca si cum am privi in oglinda. In 2007 guvernul fundamenta la plezneala (”ban