Riveranii frontierei ar vrea să meargă la muncă în ţara vecină fără maşină. Sute de persoane au cerut autorităţilor din Ungaria şi România să construiască piste de biciclete transfrontaliere De partea română a frontierei, mersul pe bicicletă e sport extrem pentru că nu există amenajări care să ferească bicicliştii de maşinile care circulă cu viteză. De partea maghiară, din vama Cenad, bicicliştii sunt feriţi de orice pericol pentru că au pistă de biciclete, paralelă cu drumul, şi sunt departe de maşinile de pe şosea.

Asfalt în Ungaria, buruieni în România

Traseul pistei de biciclete, amenajată corespunzător în Ungaria, continuă de partea română cu şanţuri şi buruieni. Preşedintele Consiliului Judeţean Csongrad, Anna Maghyar, le-a cerut colegilor din Timiş să grăbească proiectele pentru amenajarea pistelor dinspre Sânnicolau Mare spre vama Cenad.

„Comunităţile din zona de graniţă ar fi avantajate. Traficul de maşini a crescut mult prin Cenad, de când România şi Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană şi rata accidentelor este de trei ori mai mare”, a spus Anna Maghyar.

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, a spus că susţine ideea ungurilor de a prelungi, pe teritoriul României, pistele de biciclete. Cu toatea acestea, proiectele judeţene în acest scop au fost amânate mereu. „Avem un proiect pentru pistele de biciclete prin care vrem să obţinem finanţare nerambursabilă”, a spus Ostaficiuc.

Purtătoarea de cuvânt a Primăriei Szeged, cel mai apropiat oraş mare din Ungaria, Ágnes Vécsey, a declarat, pentru Adevărul, că multe sectoare de piste de biciclete au fost finanţate din bugetul local. „Majoritatea construcţiilor au fost finanţate de Consiliul Local şi în ultimii doi ani am început să apelăm şi la surse de finanţare nerambursabile, care au venit parţial de la Guverne, pa