- Resturile comunitatii sarbesti din Banat au devenit subiect de investigatie stiintifica pentru cercetatorii Academiilor romana si sarba.

Academia Sarba de stiinte si Arte, in colaborare cu Academia Romana, a initiat un proiect de cercetare stiintifica si documentare in cimitirele sarbesti si obiectivele istorice, religioase ale comunitatii sarbe din Banat. In judetul Arad, actiunea de cercetare stiintifica s-a derulat timp de o saptamana si la ea au participat cercetatori de la Muzeul National Uzice si din partea Complexului Muzeal Arad. Cercetatorii sarbi au constatat ca in aceasta zona, comunitatea sarba desi redusa numeric si-a conservat bine monumentele, cladirile dar si cimitirele.

Aradul, colonie sarbeasca

In Arad a trait in secolele trecute o importanta comunitate sarbeasca. Putini mai sunt cei care stiu ca in 1720, populatia orasului Arad cuprindea 177 familii romanesti, 162 sarbesti si 35 maghiare. Dupa ce sectiunea — pagin Tisa –Mures a fost desfiintata, foarte multi sarbi din zona au parasit regiunea si au emigrat in anul 1752 pe actualul teritoriu al Serbiei. In 1919, dupa semnarea Tratatului de la Versailles, in Romania au mai ramas aproximativ 65.000 de sarbi. Cei care au ramas in aceasta zona nu au fost deloc favorizati de soarta. In anii 1950, numerosi reprezentanti ai acestei minoritati au fost deportati in Baragan. Putini s-au mai intors acasa si cei care au reusit, au trecut clandestin frontiera romano-iugoslava.

Sarbii si-au construit in aceasta zona case mari, biserici si manastiri, au avut cartiere locuite de oameni instariti. Acestea au fost bine conservate si sunt folosite si astazi, chiar daca comunitatea aradeana este relativ mica. Isi pastreaza obiceiurile, credinta, calendarul si si-au ingrijit cimitirele. Printre personalitatile sarbilor care s-au nascut pe teritoriul judetului Arad se numara