Răzvan Exarhu: "'În general, totul seamănă, chiar şi lucrurile fără legătură unele cu altele."

Călătoriile sunt făcute şi pentru a găsi asemănări care fac lumea noastră foarte mică. De exemplu, e posibil ca văzând Himalaya să-ţi aduci aminte de Bucegi. Iar în Italia să-ţi aduci aminte de un restaurant din Oradea. Nu e numai globalizarea de vină, în aceste chestii profund atemporale chiar nu are nicio implicare. Dacă ai timp să fii atent la mersul lucrurilor, privirea oamenilor e făcută ca în contexte noi să încerce să găsească asemănări, să identifice lucrurile deja ştiute, ignorând sau respingând tot ceea ce este de fapt de remarcat.

Mergi la Machu Picchu, ai un suflet sensibil şi vezi un căţeluş, totul s-a sfârşit, pentru că nu rămâne decât micuţul animal din milenii de istorie şi mii de metri altitudine. E un experiment pe care-mi place să-l citez, în care nişte indieni de prin Amazon au fost filmaţi într-o plimbare prin New York. La final, au fost întrebaţi ce au văzut şi toţi au răspuns plini de satisfacţie: o găină. În rest, nimic. Cercetătorii au dat filmul înapoi şi au descoperit că, la un moment dat, pe o stradă lăturalnică a apărut o găină, pentru o jumătate de minut. Indienii găsiseră singurul reper comun între lumea lor şi spaţiul necunoscut pe care îl vedeau fără să-l înţeleagă. Ei au văzut numai ce puteau recunoaşte şi descrie.

Au făcut să dispară maşinile, zgârie-norii, lumea, zgomotele, mirosurile, culorile, au făcut linişte şi au creat un vid a cărui singură definiţie era cotcodăcitul scurt al unei găini. Citesc acum o carte fascinantă, „Blink“, de Malcom Gladwell (gladwell.com), a cărei geneză se află pe o stradă din Manhattan, într-o întâmplare înrudită cu experienţa indienilor (în româneşte s-a tradus până acum «The tipping point», cel mai probabil cu acelaşi titlu.) Înainte să scrie cartea, autorul şi-a lăsat