România dă ceasurile înapoi cu o oră: ora 4.00 devine ora 3.00. În noaptea aceasta trecem la ora de iarnă. Ziua de 26 octombrie va fi, astfel, cea mai lungă din an. Prima consecinţă a schimbării orei va fi suportată de călătorii aflaţi în tren. Concret, trenurile de călători aflate în trafic atunci când ora 4.00 devine ora 3.00 vor opri în prima staţie din parcursul stabilit, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră. Trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la capăt. De mâine, trenurile vor circula după ora Europei Orientale, iar acest lucru nu va modifica mersul trenurilor în vigoare.
Schimbăm ora în acelaşi timp cu Europa
Renunţarea la ora de vară şi trecerea la ora de iarnă au o istorie de peste 70 de ani în România. Prima dată, ora de vară a fost introdusă în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. A existat o scurtă perioadă, din 1941 până în 1979, când românii nu au schimbat ora deloc.
„Din 1979, românii au revenit la schimbarea orei, lucru care se întâmpla la sfârşitul lunii martie şi la sfârşitul lunii septembrie. În 1997, România a hotărât să-şi armonizeze schimbarea orei cu celelalte ţări europene şi de atunci acest lucru are loc începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din octombrie”, precizează astronomul Adrian Sonka, de la Obervatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din Capitală. În prezent, 70 de ţări au introdus ora de vară, singurele care nu o folosesc fiind Japonia şi China.
Ce a atras după sine schimbarea orei
În întreaga lume, schimbarea orei a fost de-a lungul timpului un moment prielnic pentru oameni de a se sustrage de la diverse activităţi. Potrivit site-ului Webexhibits.org, trecerea la ora de vară sau, după caz, revenirea la timpul normal a creat
