27 Octombrie – Cuviosul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor
Acesta a fost un calugar sihastru cu viata sfintita care a trait în sec. XI, fiind originar din satul Basarabov, de pe valea râului Lom din Bulgaria. Era pastor, iar singuratatea poienilor si a izvoarelor l-au apropiat de întelegerea mai adânca a lumii zidite de întelepciunea frumusetilor dumnezeiesti, fata de care a pastrat o evlavie plina de nesfârsita admiratie si recunostinta. Iubea atât de mult vietatile din jur încât odata, când din neatentie a calcat peste un cuib ascuns în iarba si a strivit puisorii, pentru a-si ispasi greseala si-a pedepsit piciorul lipsindu-l de încaltari timp de trei ani, si vara si iarna. Avea sufletul ca a unui copil nevinovat si de aceea s-a departat de cele lumesti, pretuind bucuriile duhului ce nu i-au lipsit, din mila si bunatatea Lui Hristos. S-a retras apoi într-o pestera unde si-a petrecut restul vietii în rugaciuni si nevointe. Sute de ani a iesit o flacara din acea pestera, pâna când sfintele moaste ale cuviosului sihastru au fost descoperite, iar din bunavointa Domnului, în anul 1744, mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei a primit racla cu sfintele relicve de la generalul Saltikov si le-a asezat în catedrala de la Bucuresti. Atunci au încetat razboiul si epidemia de ciuma, iar Sfântul Dimitrie cel Nou a fost recunoscut de popor ca facator de minuni si ocrotitor al Bucurestilor.
29 Octombrie este ziua praznuiriii Sfintei Cuvioase Mucenite Anastasia Romana, care a trait pe timpul împaratilor Deciu (250-253) si Valerian (253-260), când la Roma era guvernator Prov. Lânga capitala imperiala se afla o mica manastire, aproape necunoscuta, unde traiau în simplitate si rugaciune câteva calugarite conduse de stareta Sofia, o cuvioasa batrâna care o primise în grija pe Anastasia, o fetita ce ramasese orfana de parinti pe când avea doar trei ani. Cre
