Autorul versurilor imnului naţional al Norvegiei a devenit laureatul prestigiosului premiu. Potrivit juriului, distincţia acordată lui Björnson însemna o „recunoaştere a marii, nobilei şi variatei activităţi literare.” Björnstjerne Martinus Björnson, contemporanul lui Henrik Ibsen – cel pe care preţioasa distincţie l-a ocolit –, a fost supranumit Victor Hugo al Norvegiei. S-a născut pe 8 decembrie 1832, în localitatea Kvikna din ţinutul Osterdalen, la aproximativ o sută de kilometri în sudul Trondheimului.

Scriitor de la 11 ani

Tatăl său era pastor luteran de ţară, iar mama era fiica lui Richard Nordraak, compozitor, în 1864, al muzicii imnului naţional norvegian pe versurile din 1856 ale lui Björnson. La 17 ani, Björnson a plecat la Oslo, pregătindu-se asiduu pentru

cursurile universitare pe care avea să le înceapă. Cum scrisul era încă de la vârsta de 11 ani pasiunea sa, Björnson s-a înscris, în1852, la Universitatea din Oslo, năzuind să urmeze jurnalismul.

A studiat Dreptul la Cristiania, iar în anul 1857 a fost director al teatrului din Bergen. În 1859 a condus ziarul „Aftenbladet” din Cristiania şi în perioada 1865 - 1868 a fost director al Teatrului Naţional din Cristiania, timp în care a editat revista „Norsk Folksblat”, în 1866.

Membru al comitetului Premiului Nobel

A fost poet, prozator, dramaturg, ziarist şi om politic, a avut aşadar o activitate scriitoricească intensă care a cântărit decisiv la obţinerea Nobelului. Dar înainte de aceasta, Björnson fusese el însuşi membru al comitetului Premiului Nobel. Cum până în 1914, vreme de patru secole, Norvegia fusese provincie daneză, Björnson transformă condeiul său în armă şi devine un luptător înverşunat pentru emanciparea teatrului norvegian de sub tutela daneză.

Apărător al valorilor tradiţionale, scriitorul s-a afl