O sărbătoare nu strică nimănui, chiar dacă e importată din Occident. Totuşi, imitarea Halloween-ului le stârneşte reacţii naţionaliste unora dintre români. Vinerea viitoare, pe 31 octombrie, încercaţi un experiment: deghizaţi-vă în monstru, în vampir sau în vrăjitoare şi ieşiţi pe stradă. Veţi fi poate uimiţi să descoperiţi că nu sunteţi singurul, mai ales dacă vă îndreptaţi către un club sau un alt loc populat de mulţi tineri.
Copii de grădiniţă sau de şcoală îmbrăcaţi în Spiderman, Shrek, prinţesă, fantomă, pirat, mumie şi alte personaje de poveste sau desen animat, adolescenţi şi tineri transformaţi pentru o seară în emo, cu machiaj negru pe la ochi, ten palid şi un aer lugubru, cu toţii celebrează în stil românesc sărbătoarea de import a Halloween-ului. Ca recuzită au funii de usturoi, lumânări aprinse, dovleci adevăraţi sau de plastic, măşti cu strigătul lui Munch şi pumnale de plastic, iar ca ajutoare, pisici negre.
Deşi e mai mult un bal mascat, Halloween-ul românesc include şi decoraţiuni, mai ales în vitrinele magazinelor – dovlecii portocalii cu un bec înăuntru, cu un rânjet şi doi ochi ciopliţi, dar şi păianjeni sau lilieci din cauciuc –, şi obiceiul de „trick-or-treat”: copii deghizaţi bat la uşile vecinilor, care ar trebui să le ofere dulciuri.
Multe dintre cluburile şi barurile din marile oraşe le propun petreceri tematice celor care vor să-şi expună costumele în cadru festiv: de la uşă te loveşte un miros puternic de usturoi, care se spune că ar ţine la distanţă spiritele rele, iar din meniu nu lipsesc ţuica, vinul fiert şi plăcinta de dovleac, alături de cocktailuri ca Bloody Mary. Şi şcolile intră în horă, învăţătoarele îi ajută pe cei mici să facă decoraţiuni pentru clasă şi deghizări, iar în malluri face-paintingul cu paiete, mustăţi sau dinţişori de vampir e la ordinea zilei.
Imitaţie sau a
