Este de ajuns sa parcurgem programele electorale ale partidelor politice, aflate în febra pregatirilor pentru scrutinul de la sfârsitul lunii noiembrie, pentru a ne da seama ca toate promisiunile prezentate cu atâta inocenta sunt de fapt o minciuna sfruntata. Înainte de toate, e surprinzator cum, desi omenirea se afla într-un crah aproape apocaliptic, fapt resimtit pe toate pietele financiare internationale, la noi în tara, daca ar fi sa îi credem pe cuvânt pe guvernanti, totul este în regula: avem crestere economica, detinem resurse suficiente pentru marirea pensiilor si a salariilor, ce mai, suntem un popor de oameni fericiti.
În ceea ce priveste angajamentele frumos împachetate, acestea sunt halucinante daca le comparam cu situatia reala în care se zbate tara. Citind intentiile candidatilor îti vine sa te întrebi pe ce lume sau mai exact în ce Românie traiesc acestia. Chiar suntem luati de prosti?! Reformarea sistemului fiscal-bugetar prin scaderea fiscalitatii, salarii si alocatii pentru copii la nivel european, mii de kilometri de autostrazi, modernizari de aeroporturi si cai ferate, împânzirea tarii cu sisteme de irigatii, medicamente gratuite, nivel de trai mai ridicat si câte si mai câte. Totul doar ca sa punem stampila pe ei!
Nu pot trece peste faptul ca indiferent de orientarea de stânga sau de dreapta, promisiunile desarte cu care partidele se prezinta în fata electoratului sunt izbitor de asemanatoare, ceea ce înseamna ca minciuna este, alaturi de plagiat, o arta stapânita aproape la perfectie de candidati. E suficient sa privim în jur ca sa ne convingem ca traim într-o lume paralela cu cea a politicienilor, în care fagaduintele nu corespund cu ceea ce se întâmpla în viata de zi cu zi a unui român de rând.
Milioane de votanti au devenit, în cei aproape douazeci de ani de democra(ho)tie, imuni la promisiunile alesilor, la ofertele