O unitate din Bucureşti comercializează zilnic un kilogram de cafea. În capitalele vestice, media depăşeşte cinci-şapte kilograme. Apetitul bucureştenilor pentru întâlnirile din cafenele nu coincide şi cu apetitul lor pentru cafea. Doar o mică parte dintre aceştia consumă băutura revigorantă în oraş. Peste 50% din vânzările de băuturi din cafenelele bucureştene sunt reprezentate de apa îmbuteliată. Motivele sunt simple şi româneşti.
“Preţul mic este cel mai important factor în alegerea apei în defavoarea altor băuturi”, spune Adina Ştefănescu, consultant Key Point Consulting, firmă specializată în serviciţii de consultanţă în HoReCa. În timpul sezonului cald, berea deţine o cotă importantă din vânzări, de aproximativ 20%. Restul de 30% este reprezentat de cafea, de ceai şi de băuturi răcoritoare.
“Noi nu avem încă o cultură a cafelei. Oamenii îşi dau întâlnire la o cafenea şi comandă unul o apă, altul o bere”, spune Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de cafenele Cafepedia. Cei mai mulţi dintre clienţi merg în astfel de locuri pentru a se întâlni cu prietenii sau cu partenerii de afaceri.
De cele mai multe ori, unitatea nu este aleasă pentru preparatele pe bază de cafea pe care le serveşte, ci pentru servicii şi pentru atmosferă, spune Ştefănescu, fost general manager Costa Coffee. Distanţa mare de la domiciliu până la o anumită locaţie nu este un inconvenient pentru bucureşteni.
Există şi afaceri de profil în care cafeaua este cel mai bine vândut produs.“Clienţii Starbucks preferă Caramel Macchiato, o băutură cu gust dulce şi intens, pe bază de espresso”, spune Viorel Stoiean, District Manager Marinopoulos Coffee Company III, firmă ce a adus reţeaua Starbucks în România. Aceeaşi băutură este şi prima opţiune a clienţilor Starbucks din alte ţări europene.
Însă, din oferta unităţilor sub acest br
