Hârtia din ţara noastră ajunge în proporţie de 90% direct la groapa de gunoi pentru că niciunul din sistemele de recuperare a acestui tip de deşeuri nu funcţionează aşa cum ar trebui. Când ziarele, revistele şi ambalajele de carton devin deşeuri, nepăsătorii le aruncă pe unde apucă, iar cei nevoiaşi devin adevăraţi negustori.

Firmele colectoare de maculatură profită de această situaţie. În acelaşi timp, operatorii de salubritate înregistrează pierderi financiare şi eşecuri în demersurile de a educa populaţia să arunce selectiv deşeurile în containere speciale.

În acest fel, o mare cantitate de ziare, reviste şi ambalaje de carton, amestecată cu resturi menajere, ajunge tot la groapa de gunoi, neputând fi valorificată.

Bătrânii, clienţi fideli pentru sume modice

Singurii care colectează separat hârtia sunt bătrânii, potrivit directorului firmei de colectare Cami Comexim, Adrian Chirilă. Nu în numele ecologiei, ci pentru bani. “Din rândul populaţiei, clienţii noştri sunt numai oameni în vârstă, ei ne vând cel mai mult carton sau ziare. Noi le oferim în schimb sume modice, de la 80 de bani până la 1,2 lei, în funcţie de cantitate, şi ei sunt mulţumiţi”, spune Chirilă.

Operatorii de salubritate consideră că firmele colectoare de maculatură ar trebui să dispară. “Noi de patru ani încercăm să educăm populaţia să arunce gunoiul selectiv, ca în ţările civilizate, în pubele separate. Cum să reuşim, din moment ce oamenii nevoiaşi vin şi fură conţinutul acestor pubele, în scopul comercializării?! Aici intervin companiile de colectare.

Eu zic că acestea nu ar trebui să mai existe, pentru ca piaţa colectării selective şi a valorificării deşeurilor să funcţioneze bine”, ne-a spus directorul de marketing din cadrul firmei de salubrizare Urban, Bogdan Constantinescu. De aceeaşi părere este şi Lorita Constantinesc