Piaţa valutară este afectată, cotaţiile coborând la 3,73 lei/euro. Vestea că economia românească are „probleme de finanţare“ a tăiat pofta de risc a investitorilor care mizau pe moneda noastră naţională. Încă din prima oră după aflarea veştii că Standard & Poor’s a scăzut ratingurile României, cursul leului pe piaţa valutară interbancară a coborât vertiginos faţă de euro, dar asta a fost luni după-amiază, când BNR bătuse deja în cuie cotaţia oficială de 3,68 lei/euro.
Cum era de aşteptat, a doua zi trendul de depreciere a continuat, pe fondul scăderii ratingului, astfel că ieri cotaţia oficială a ajuns la 3,73 lei/euro. Dacă „problemele de finanţare“ invocate de agenţia Standard & Poor’s la retrogradarea ratingului pot fi discutabile, argumentul că „autorităţile nu s-au ocupat de aceste provocări economice, atenţia transferându-se către alegerile generale care urmează“, este incontestabil.
Ce înseamnă „perspectiva negativă“
Însă, dincolo de aceste motivaţii, faptul în sine al retrogradării este mesajul care a tăiat mult din pofta investitorilor şi jucătorilor de pe piaţa valutară, care mizau pe leu. Ca să nu mai vorbim de faptul că scăderea are loc din clasa „A“ de siguranţă în clasa „B“...
Pentru evaluatori, perspectiva negativă a ratingului înseamnă că monitorizarea va continua pe un ton sever, ca un fel de căutare a nodului în papură la fiecare mişcare din economia noastră. Pentru noi înseamnă că vom face rost mai greu (şi mai scump) de împrumuturile necesare dezvoltării, iar pentru investitori – că România, cu a ei monedă naţională, este ceva mai riscantă decât înainte.
Surprinşi de „gestul“ evaluatorilor de la Standard & Poor’s, economiştii de la Bucureşti îndeamnă la o politică fiscală şi salarială mai strictă.
