Poartă ie tradiţională şi bundiţă tivită cu blană de dihor. Semn distinctiv al bucovinenilor care nu-şi lasă portul nici când vin în inima Bucureştilor. Are obraji rumeni, de femeie tânără, venită pe lume şi “înălţată” la umbra pădurilor de pe obcine.

Şi-are mâinile vrednice şi vorbă iute, care “ţese” grabnic răspuns la orice întrebare. Iulia Paula Hariuc, din Moldoviţa cea a ţinuturilor cu uimitoare biserici pictate la exterior, duce prin târguri şi festivaluri faima bucatelor neaoşe româneşti. Zacusca cu fasole este o “reţetă de familie”, adusă de măicuţa ei tocmai de la Cluj, când a fost de s-a măritat. La Bucharest Food Festival, unde ne-a fost dat să ne întâlnim, i-am cerut minunata reţetă. “Fasolea se curăţă, se spală şi se pune să fiarbă în apă suficientă. Când a fiert pe jumătate – după vreo 3 ceasuri adică – se adaugă legumele. Acestea – ceapă, ardei şi morcovi (tocate mărunt ori date pe răzătoare, după caz) – se călesc mai întâi în ulei, după care se toarnă peste fasole şi se mai lasă să fiarbă împreună, la foc mic, încă 3 ore. Se adaugă sare şi condimente, după gust. Se toarnă apoi zacusca în borcane curate, care se leagă bine şi se pun la bain-marie 45 de minute. «La duns», cum zic clujenii...” Şi dacă din familie ştie a face zacuşti, dulceţuri şi siropuri din fructe de pădure ori plăcinte “poale-n brâu” a învăţat a face de la o măicuţă de la Mănăstirea Moldoviţa. “Se face o cocă de cozonac din făină, ouă şi zahăr, folosindu-se în loc de drojdie plămădeală. Se aromează cu lămâie, iar umplutura se face din brânză dulce de vacă. În zilele de post se pregăteşte un aluat obişnuit de pâine, plăcintele fiind umplute cu dulceaţă de fructe de pădure, pregătită tot după o reţetă mănăstirească.”

Timp de petrecereToamna se numără... mustăriile, festivalurile şi târgurile. E drept că la ceasul ăsta ne cam apropiem de vremea “vinului nou