- Cultural - nr. 200 / 30 Octombrie, 2008 In consecinta, seful statului dispune reluarea neintarziata a demersurilor pentru incheierea tratatului. Dar incheierea aliantei cu Austro-Ungaria putea fi impiedicata de resentimentele populatiei tarii, care era la curent cu soarta romanilor din Transilvania, Banat si Bucovina, cu relele tratamente aplicate acestora, cu politica de deznationalizare promovata de guvernele de la Viena si Budapesta si mai ales cu fenomenul maghiarizarii fortate a romanilor transilvaneni, care se derula sistematic si pe baza unor legi speciale, elaborate in acest scop. De pilda, in 1879, Parlamentul din Budapesta votase asa-numita "Lege Trefort", o lege scolara, menita sa maghiarizeze toate natiunile stapanite de Ungaria, in special pe romanii transilvaneni, care constituiau populatia majoritara a acestei provincii. Opinia publica din Romania era profund indignata de aceste nedreptati, protestand si sprijinind prin diverse mijloace lupta de eliberare nationala a romanilor din imperiul dualist. Si oamenii politici din Vechiul Regat, indiferent carui partid apartineau, si-au facut, dupa 1878, mai puternic simtita solidaritatea cu fratii de peste Carpati, promovand ideea unirii lor cu patria-mama. In acest sens, este relevant incidentul de la Iasi, din 5 iunie 1883 st.v., petrecut cu prilejul dezvelirii statuii lui Stefan cel Mare, in prezenta regelui Carol I, a membrilor guvernului si a unui numeros public. Dupa solemnitatea de dezvelire a urmat un mare banchet la care s-au pronuntat mai multe discursuri. Printre vorbitori, s-a aflat, ca persoana neoficiala, si senatorul Petre Gradisteanu, care a rostit un toast in cinstea lui Carol I, spunand ca el il vede "nu pe regele Romaniei, ci pe regele romanilor" si ca acesta trebuie sa respecte "pietrele pretioase care lipsesc inca" de pe coroana regala. Evenimentul de la Iasi a fost relatat in presa vre