PD-L, PRM si cativa parlamentari ai PSD si PC au depus ieri la Senat o motiune de cenzura impotriva Guvernului, care, adoptata, poate conduce la demiterea acestuia in plina campanie electorala si, teoretic, la amanarea alegerilor din 30 noiembrie.
PSD a anuntat ca nu va sustine motiunea si ca proiritar pentru social-democrati este anularea in Parlament a Ordonantei de Urgenta a Guvernului de amanare pana in aprilie viitor a majorarii cu 50% a salariilor profesorilor.
Motiunea de cenzura intitulata "Educatia ramane. Guvernul pleaca" a fost semnata de 132 de parlamentari, din PD-L, PSD, PC si PRM, numarul minim de semnaturi necesar pentru depunerea acesteia fiind de 116.
Justificarea motiunii se refera la faptul ca Guvernul a amanat prin ordonanta de urgenta, pana la 1 aprilie viitor, majorarea cu 50% a salariilor profesorilor. Inainte chiar ca aceasta ordonanta sa ajunga sa fie dezbatuta in Parlament - sa fie aprobata sau respinsa - opozitia a depus motiunea de cenzura cu doua zile inaintea inceperii campaniei electorale.
Parlamentul are o solutie mult mai simpla pentru a intoarce decizia Guvernului de amanare a majorarilor salariale (chiar daca Executivul putea emite o alta ordonanta de amanare), anume respingerea ordonantei de urgenta.
Ce ratiune are demersul PD-L de depunere a motiunii asumata si de PRM?
Motiunea va fi dezbatuta pe 10 noiembrie, adica cu 20 de zile inainte de alegeri.
Potrivit Constitutiei, Guvernul este demis in urma unei motiuni de cenzura adoptata cu voturile a jumatate dintre membrii Parlamentului. Daca Guvernul este demis, pana la depunerea juramantului de catre noul guvern el ramane in functie, dar indeplineste doar "actele necesare treburilor publice".
Asadar, Guvernul, chiar demis, poate continua sa se ocupe de organizarea alegerilor, daca intre timp un alt guvern nu depune juramantul. @N_
