De cum intri în judeţele Harghita şi Covasna ai impresia că de fapt eşti în altă ţară, mai precis în Ungaria. Şi asta nu pentru că nivelul de trai pare unul mai mare sau că starea drumurilor este mai bună, ba din contră, ci pentru faptul că pe mai toate sediile de instituţii, fie ele publice sau private, sunt afişate steagurile ţării vecine de peste Tisa sau mai nou un aşa-zis steag secuiesc.

Legea interzice arborarea de steaguri care nu sunt însemne ale vreunui stat, iar cele care reprezintă alte state, în speţă, Ungaria, se poate arbora doar în anumite condiţii, respectiv "pe teritoriul României drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale", se arată în art. 6 din H.G. nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României.

CNS cere arborarea drapelului secuiesc pe clădirile din Secuime

Consiliul Naţional Secuies (CNS) cere autorităţilor locale din Covasna, Harghita şi Mureş să arboreze drapelul secuiesc pe clădirile publice din aceste judeţe locuite preponderent de maghiari.

Preşedintele CNS, Izsak Balazs este decis să solicite în scris primarilor din cele trei judeţe să oficializeze folosirea drapelului albastru-auriu al secuilor prin arborarea lui pe frontispiciile primăriilor şi instituţiilor din subordinea administraţiilor publice locale.

Liderul CNS a menţionat că pe Primăria oraşului Gheorgheni din judeţul Harghita a fost arborat deja acest steag, iar modelul trebuie urmat. "Este o chestiune simbolică, de suflet pentru maghiari” a completat vicepreşedintele CNS