Aranjamentul „pur tehnic“ dintre PDL şi PRM, aşa cum au numit democrat-liberalii trocul pentru funcţiile din Senat, s-a materializat ieri şi ca înţelegere politică.

Democrat- liberalii au făcut echipă cu PRM-iştii la depunerea în parlament a moţiunii de cenzură „Educaţia rămâne, guvernul pleacă“, în care acuză cabinetul Tăriceanu de „sfidare a legii salarizării profesorilor“ şi parlamentul care a votat-o în unanimitate.

În capul listei celor 34 de PRM-işti care au iniţiat moţiunea alături de PDL a semnat Corneliu Vadim Tudor, cel al cărui scaun de vicepreşedinte al Senatului a fost salvat de democrat-liberali acum o lună. Moţiunea de cenzură va fi supusă la vot pe 10 noiembrie, însă şansele de răsturnare a guvernului cu câteva zile înainte de alegeri sunt practic nule, în condiţiile în care PSD nu o va sprijini.

Mobilizare generală în PRM

Chiar dacă liderii PDL au făcut preventive eforturi să se delimiteze de PRM, cerând sprijin tuturor parlamentarilor care au votat iniţial Legea majorării salariilor cadrelor didactice, n-au reuşit să aducă de partea lor decât doi PSD-işti fără notorietate sau influenţă în partid - senatorii Ionel Ciuclea şi Traian Mândru -, pe Rodica Stănoiu din partea PC şi un reprezentant al minorităţilor, Nicolae Păun. Restul semnatarilor, până la 132, vin din PDL şi PRM. De altfel, deşi nu ei au fost cei care au avansat ideea moţiunii, PRM-iştii s-au dovedit soldaţi disciplinaţi, semnând-o aproape fără excepţie. De pe lista susţinătorilor nu lipsesc numele lui Gheorghe Funar, Ilie Merce, al Irinei Loghin sau al lui Dumitru Dragomir, dar nici cel al lui Mihai Drecin, validat senator numai cu o zi înainte.

Pentru a da jos guvernul, moţiunea are însă nevoie de voturile a încă 100 de parlamentari. Cei vizaţi sunt PSD-iştii, care n-au împărtăşit însă elanul din PDL şi PRM.