Pictorul, care a recreat Muzeul Ţăranului Român, ar fi împlinit 70 de ani anul acesta. Prietenii îşi vor aduce aminte azi de cel care şi-a pus întreaga artă sub semnul crucii. Sursa: Humanitas
Horia Bernea ar fi împlinit anul acesta 70 de ani, pe 14 septembrie. Foştii săi colegi de la Muzeul Ţăranului Român organizează astăzi, la sala „Irina Nicolau“ a muzeului, de la ora 17.00, o întâlnire în care-şi vor aminti de el. „Îl simţim printre noi, şi totuşi ne e dor. Dintre darurile pe care ni le-a lăsat, le-am strâns pe cele scrise şi pe cele desenate într-o expoziţie de gesturi potrivite“, spun ei.
Horia Bernea a fost numit director al lui muzeului în 1990, de ministrul culturii din acea perioadă, Andrei Pleşu. Fiul sociologului şi etnologului Ernest Bernea a fost director general al Muzeului Ţăranului Român până în 2000, când a plecat dintre noi, la vârsta de 62 de ani. În primăvara lui 1993, muzeul a fost deschis cu o primă parte a expunerii permanente, pusă sub semnul Crucii. A urmat deschiderea sălilor cu icoane în 1994, iar doi ani mai târziu inaugurarea etajului muzeului sub numele de „Triumf“.
Bernea a fondat „un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare“, spune cercetătorul Ioana Popescu. „Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? - sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor“, explică Ioana Popescu.
„Artistul trebuie să se salveze“
Unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori i-a fost Irina Nicolau. Împreună au transformat muzeul într-un aşezământ de cultură tradiţională, organizat după toate exigenţele muzeisticii contemporane. @N
