- Comentariu - nr. 200 / 30 Octombrie, 2008 Desi noi, muritorii de rand, nu ne dam seama, multe boli _ apreciaza specialistii _ au drept cauze zgomotul. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cu sediul la Geneva, numarul persoanelor care reprezinta infirmitati auditive provocate de zgomot este de 120 de milioane si ca mai bine de jumatate din populatia Europei traieste intr-un mediu ambiant atat de zgomotos incat perturba somnul a mai bine de o treime dintre locuitori. Mai mult, expunerea permanenta la zgomot poate provoca patologii permanente, precum surditatea, hipertensiunea sau cardiopatia ischemica, dar poate avea un efect negativ si asupra calitatii muncii, mai cu seama asupra lecturii, conceptiei si memoriei, dar si asupra productivitatii, pentru ca zgomotul oboseste, enerveaza, agita, perturbeaza miscarile si reflexele. Din pacate, Romania se numara printre tarile care nu sunt preocupate de aceasta problema, a zgomotului… asurzitor. Nuntasii ne omoara duminica nervii, cu claxoanele masinilor (inclusiv in Targu-Mures!), muzica data la refuz in automobile, restaurantele din preajma blocurilor, asisderea, fara ca autoritatile sa ia masuri. In Roma antica, zanganitul rotilor metalice ale carelor pe pavajul de piatra deranja intr-atat, incat s-au luat masuri de adoptare a unor legi pentru reducerea circulatiei, in Europa medievala, circulatia cailor si a altor mijloace de transport a fost interzisa in anumite orase. Dar astazi, cand _ in societatea moderna _ zumzetul permanent al avioanelor si helicopterelor, vacarmul camioanelor grele etc., etc. ne toaca nervii (si sanatatea) zilnic, se ia vreo masura? Personal, nu cunosc care sunt preocuparile autoritatilor noastre in acest domeniu, intrucat au in fata foarte multe alte prioritati. Pe cine mai intereseaza astazi ca, in interiorul caselor, limita maxima ar trebui sa fie de 30-35 dB., depasirea ei duc