Cum aurul e singurul care mai are valoare in situatia actuala de recesiune, sa "vorbim" despre tacerea de aur. Unde se ascunde ea in zgomotul urban din Bucuresti sau cat de departe trebuie sa ajungem ca sa o "auzim" clar fara sa fie nevoie sa ne acoperim urechile?
Inainte de iPoduri, de alarme de masini sau de caderi financiare zgomotoase, linistea era un bun mai des intalnit si ca sa dai de ea nu trebuia sa calatoresti pana in desertul Gobi sau alte tinuturi indepartate. Omenirea (mai ales cea urbana) este supusa in momentul actual unor eforturi auditive peste puterile sale. Nu suntem creati pentru a suporta ultimele sonerii de mobil testate de unii in metrou, zgomotul picamerului dimineata sau celelalte sunete cu care orasul spune buna dimineata prin portavoce locuitorilor sai.
Tacerea de care avem cu toti nevoie se poate gasi insa pe o banca in parcurile bucurestene, pierduta printre pernele dintr-o ceainarie, la o cina luata la inaltime sau chiar in centrul orasului.
O zi linistita in Bucuresti ar incepe cu un mic dejun (14 Ron) la Delicateria Traiteur din Dorobanti. Din haosul traficului central intri in Delicaterie si te trezesti deodata intr-o zumzaiala placuta de magazin provensal inconjurat ca de Craciun de cadouri gourmet. Putin mai in spate, chiar pe terasa (cat inca mai e soare), se gasesc cateva mese aranjate parca cu drag de o frantuzoaica rumena in obraji. Croissante, cafea cu lapte si pisica vecinilor ce da tarcoale pe terasa sunt de ajuns sa te ajute sa evadezi in linistea animata a unui sat frantuzesc.
Si apropo de frantuzesc, si ceainaria Rendez Vous de pe Calea Floreasca este foarte aproape de Delicaterie si de linistea ideala. Si e locul perfect pentru o vizita de un ceai. Aici gasesti un alt tip de liniste, aceea care incearca cu ajutorul perdelelor, a ceaiului cald si aromat sa mai pastreze ceva din intimitatea n
