Oricare va fi castigatorul alegerilor prezidentiale de martea viitoare din Statele Unite, el va avea de gestionat un dosar international extrem de dificil, care ameninta stabilitatea in Orientul Mijlociu si in intreaga lume. Programul nuclear dezvoltat de teocratia de la Teheran a fost o tema pe larg dezbatuta in cursul campaniei electorale, multi alegatori americani fiind ingrijorati de ambitiile Iranului, atat pentru securitatea Statelor Unite, cat si pentru cea a Israelului, aliatul traditional al Washingtonului, caruia presedintele iranian Mahmud Ahmedinejad i-a prezis "stergerea de pe harta". Desi autoritatile israeliene atrag atentia cu orice ocazie ca Iranul este la un pas de a avea bomba atomica sub masca programului nuclear pe care il declara a fi exclusiv civil, serviciile de informatii americane considera ca amenintarea nu este atat de acuta.

O evaluare a agentiilor americane de spionaj din decembrie 2007 a conchis ca Teheranul si-a incetat programul nuclear militar inca din anul 2003. Cu toate acestea, presedintele George W. Bush a atras atentia ca Iranul ramane "un pericol" si ca, timp de 18 ani, si-a ascuns activitatile de imbogatire a uraniului pe care acum refuza sa le opreasca in ciuda sanctiunilor impuse de ONU. Acest lucru nu l-a oprit insa ca, pentru prima data de la izbucnirea crizei diplomatice, sa trimita, in iulie anul acesta, un diplomat de rang inalt la discutiile internationale cu Iranul.

Statele Unite, care au rupt relatiile diplomatice cu Teheranul in urma crizei ostaticilor ce a urmat revolutiei islamice iraniene de acum aproape trei decenii, acuza de asemenea teocratia iraniana ca sustine organizatii teroriste precum Hamas sau Hezbollah si antreneaza militantii de rit musulman siit care desfasoara operatiuni de gherila impotriva fortelor americane din Irak. Congresul SUA a votat chiar o rezolutie care califica dre