Opt operatoare pe schimb asigură preluarea telefoanelor celor aflaţi în pericol. Fie că au nevoie de ambulanţă, de poliţie şi chiar de cineva care să le ţină de urât, românii sună la 112. Unii se folosesc chiar de statutul de demnitar, poliţist sau ziarist.  În fiecare tură, fie că e de zi sau de noapte, sunt la datorie în jur de opt operatoare din cele 40 angajate. Răspund apelurilor cu vocea constantă, ridicând-o uşor doar atunci când simt că trebuie să menţină situaţia sub control.

Muncă informativă

„Sunt cazuri în care victima este prea speriată şi nu poate să ne dea toate informţiile de care avem nevoie, plânge sau nu poate vorbi clar, şi atunci trebuie să ridicăm vocea ca să completăm fişa pentru fiecare caz”, a declarat Elena, una dintre operatoare. Dispeceratul se află sub coordonarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Identificarea apelantului, încă greoaie

Nu-şi dă casca jos nicio secundă, iar când pe ecranul calculatorului, căsuţa care anunţă un apel se face verde, îl preia fără să stea pe gânduri. Vorbeşte clar şi răspicat, pentru a  se face înţeleasă. „În mod normal, nu trebuie să ne ia mai mult de treizeci de secunde să aflăm datele necesare de la victimă”, explică Elena.

 În vreme ce îl chestionează pe apelant, completează pe calculator câmpurile cerute de softul de operare şi, instantaneu, îi află identitatea şi adresa de unde sună.  În cazul în care cel care efectuează apelul la 112 sună de pe o cartelă reîncărcabilă nu poate fi localizat, ceea ce le îngreunează munca.

 Toate aceste informaţii pe care operatoarele le preiau sunt introduse într-o bază de date comună tuturor serviciilor cu care lucrează serviciul de urgenţă: Poliţie, Ambulanţă, Pompieri, Jandarmi şi SMURD.

Obsedaţi sexual, în direct

 „În mod normal, cei de l