Evocarea familiei Benkner are relevanta atat pentru memoria sasilor, in covarsitoare masura emigrati in tara de unde au venit in urma cu sute de ani, cat si pentru cultura romaneasca.
Spun asta avand in vedere faptul ca, dupa cum se stie, primul text in limba romana - scrisoarea celebrului, peste vremi, jupan Neacsu din Campulung, datand din 1521 - l-a avut ca destinatar pe Hans Benkner, judele Brasovului, in transcrierea epocii "Hanas Beagner". De asemenea, Benknerii au fost implicati si in patronajul asupra diaconului Coresi, atletul tiparului romanesc din veacul al XVI-lea.
Despre aceasta familie exista date in remarcabila - dar din pacate nepublicata - lucrare genealogica a geologului brasovean Erich Jekelius, consacrata familiilor vechi din capitala tarii Barsei. Interesul meu pentru subiect mi-a fost insa iscat de faptul - fie-mi ingaduit a aminti aceasta circumstanta de natura personala - ca am avut in primii ani de gimnaziu - la actualul Colegiu Goethe din Bucuresti - ca excelenta profesoara de engleza, pe o descendenta, pe linie feminina, a acestei familii, d-na Susanne Durr, stabilita de multi ani pe malurile Rinului. De la o verisoara a sa, regretata Vera Iorga nascuta Bohatiel (de Glod), sotia profesorului Mircea Iorga si nora lui Nicolae Iorga, detin o spita genealogica, din pacate incompleta, dar care, confruntata cu alte izvoare, isi poate vadi utilitatea. Este scrisa cu litere latine, sotiile - respectiv sotii - nu sunt trecuti si din pacate nu este semnata. Sub fiecare nume e trecuta o data care trimite la epoca in care a trait respectivul personaj.
Astfel, arborele genealogic incepe cu un Johann (Benkner), sub care este scris anul 1203. Fiul sau este un alt Johann, cu anii de viata sau de mentiune documentara: 1444-1488. Sa nu ne sperie aceasta "telescopare" temporala care nu este neobisnuita in diferite documente genealog
