In iunie 2001, am vizitat - a doua sau a treia oară - Panteonul din Paris, în bună măsură pentru a revedea pictura lui Puvis de Chavannes care o reprezintă, sub chipul Sfintei Genoveva, patroana Parisului, pe muza şi soţia sa, prinţesa Maria Cantacuzino (1822 - 1898). Nu mică mi-a fost decepţia să constat că acest fapt, altfel binecunoscut, nu era amintit în mod expres în monumentul emblematic din inima capitalei franceze. Tristă această trecere sub tăcere a unei realităţi a cărei dezvăluire ar fi proiectat lumină asupra unui fapt de mare rezonanţă simbolică: o româncă întruchipând pe cea care i-a salvat cândva pe parizieni de invadatori, într-un eveniment fondator de istorie.
Cu câţiva ani mai înainte descoperisem, din pură întâmplare, plimbându-mă prin vechiul cimitir de la Neuilly, banlieue-ul rezidenţial cel mai chic al Parisului, unde Puvis de Chavannes (1824 - 1898) îşi avusese atelierul, un cavou cu numele pictorului înscris pe faţadă. înăuntru era trecut numele soţiei sale, cu datele de viaţă, inclusiv locul naşterii - Horodniceni, în Moldova, unde a existat un conac al Cantacuzinilor din ramura Măgureanu-Deleanu (imaginea cavoului poate fi văzută astăzi şi pe Internet, pe site-ul amintitului cimitir).
în această vară, chipul şi numele egeriei atâtor intelectuali de seamă din Franţa şi din România au revenit în periplurile mele europene, în mod neaşteptat. într-un articol anterior scriam despre esteticianul şi diplomatul Matila C. Ghyka şi Irlanda; dar şi alţi români pot fi întâlniţi în spaţiul cultural anglo-irlandez şi, printre ei, Maria Cantacuzino. O vizită la galeria de artă a oraşului Dublin m-a pus din nou faţă în faţă cu chipul acestei înalte doamne, de data aceasta în ipostaza de femme fatale, care de fapt probabil că nu-i fusese străină într-o anumită măsură. Este vorba de tabloul alegoric Tăierea capului Sf. Ioan Boteză
