Pentru ca se apropie scadenta, toata lumea se inghesuie sa-si faca bilantul.

Ca e vorba despre bilantul contabil, politic sau institutional, toata lumea pretinde ca si-a facut treaba si, de aceea, ar trebui sa-i votam din nou. Parlamentul s-a intrecut pe sine, aproband aproape 2000 de legi, ca te miri de unde au avut atatea maini sa le voteze. Poate ca de aceea gandesc ca insectele, pentru ca voteaza ca miriapozii. Presedintele s-a tinut de cuvant si a devenit jucator pe scena politica. A jucat uneori poker american, alteori ruleta ruseasca, ba chiar si alba-neagra romaneasca. A fost suspendat si a revenit pe caii cei mari, dupa ce incercarea de a-l revoca a esuat. A facut campanii de imagine pentru partidul sau de bastina, si pentru asta a sacrificat relatiile cu fostii parteneri la guvernare, ba chiar a improvizat un fel de guvern alternativ la el, la Cotroceni.

La randul sau, bilantul guvernamental arata curat ca lacrima de recunostinta de pe obrazul contribuabilului. Pentru ca prima ordonanta aprobata a fost cea care a schimbat sistemul de taxe. Au urmat alte 500 de ordonante pe care, pana sa le discute Parlamentul, le-a si pus in practica, desi unele dintre ele erau, cum s-a vazut mai tarziu, anticonstitutionale, starnind nu doar protestele societatii civile, dar si pe cele ale instantelor europene. De altfel, guvernul se pregateste chiar in aceste zile sa semneze alte ordonante care ar putea transforma ploiosul noiembrie intr-o luna de foc. Premierul, care a schimbat peste 50 de ministri in patru ani, pentru a supravietui pe meterezele palatului Victoria, pretinde ca mai toate angajamentele initiale cuprinse in voluminosul program de guvernare cu care a cucerit alegerile in 2004 ar fi fost materializate. Adversarii spun ca a reusit sa tarasca reputatia partidului sau prin peltelele populiste ale partidului social democrat, transformand un parti