Primul Festival Internaţional de Literatură din România s-a încheiat aseară, la Muzeul Ţăranului Român, după trei zile de dezbateri şi lecturi. Sursa: Agerpres

Ultima zi le-a fost rezervată a doi dintre scriitorii unguri în vogă, Attila Bartis şi György Dragomán, care au discutat despre exportul de literatură şi traiul din scris. Despre cât de dificil e să ajungi în Vest, ca tânăr scriitor, a vorbit şi Filip Florian, unul dintre cei mai traduşi autori români. Romanul său, „Degete mici”, este singurul volum autohton pentru care prestigioasa editură Harcourt a cumpărat drepturile de publicare pentru Statele Unite şi restul lumii. Pentru un festival începător, „Re-writing the map of Europe. Our private wars” a adunat câteva sute de persoane, suficient public cât să anunţe o a doua ediţie extinsă şi cu mai mulţi invitaţi din străinătate. Iniţiatorii evenimentului sunt Oana Boca, Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu, de la Polirom.

Zgomot şi inspiraţie

Prima seară a debutat cu un fragment din noua carte a irlandezului Philip Ó Ceallaigh, „The Pleasant Light of Day", care va apărea la Polirom în 2009. Povestirea "My Secret War" – un portret ironic al lumii americane, angajată în „war on terror” – a fost lecturată de actorul irlandez Simon Toal. Dacă pentru Philip Ó Ceallaigh, Estul a servit ca sursă de inspiraţie (în volumul de povestiri „Însemnări dintr-un bordel turcesc”), pentru scriitorii români, e mai degrabă un loc în care zgomotul puternic din fundal nu te lasă să scrii. „În România este foarte mult zgomot, foarte multă agitaţie, sunt lucruri care mă scot din foaie, de la vecinul de deasupra, la viaţa politică şi socială", a spus T.O. Bobe, care şi-a scris „Cum mi-am petrecut vacanţa de vară", în timpul unei burse în Germania.

„ Pozăm în nişte brontozauri zâmbitori”

Motiv de dispută amicală între in