Cele mai importante majorări salariale - obţinute în ani electorali
2000 şi 2004 – cei mai darnici cu profesorii
De vreo treispezece ani încoace, sindicatele din învăţătământ se răfuiesc cu Guvernul. N-a fost an lăsat de la Dumnezeu fără mitinguri, marşuri de protest, greve generale sau de avertisment ori ameninţări cu blocarea anului şcolar. Prima grevă de amploare în învăţământ a fost declanşată pe data de 24 ianuarie 2000 - an electoral. Conform site-ului Federaţiei “Spiru Haret”, profesorii au refuzat să vină la catedră timp de cinci săptămâni. După mai multe runde de negocieri cu Guvernul, dascălii au obţinut o majorare salarială de 80%, în două tranşe. Interesant este că stingerea conflictului s-a făcut abia după publicarea în Monitorul Oficial a ordonanţei de urgenţă privind creşterile salariale promise.
Un an trist pentru profesori este 2002. După o grevă de avertisment urmată de o grevă generală, dascălii “au câştigat” 5% în plus la salariu, dar au pierdut alţi bani prin reducerea drastică a sporului de izolare şi mediu rural. Aşa se face că unele cadre didactice din mediul rural s-au trezit fără un sfert din salariu.
2004 a fost anul pichetărilor, al mitingurilor, al grevelor de avertisment şi al ameninţărilor cu blocarea anului şcolar. Revendicările profesorilor de atunci au fost: salarii mai mari cu 50%, acordarea a 5% din PIB pentru Educaţie şi recalcularea salariilor profesorilor pe ultimii trei ani, după ce s-a descoperit că Ministerul Educaţiei întocmise greşit grila de salarizare. Odată elaborată noua grilă, a început să se ia în calcul gradaţia de merit şi indemnizaţia de conducere în salariul de încadrare. Dascălii au mai obţinut atunci o creştere salarială, în medie cu 27%. A fost cea mai mare majorare a veniturilor, obţinută strict în urma negocierilor, fără a fi nevoie de suspendarea activităţii pe termen nel