Să fie, oare, doar un reflex la memoriei istorice? Sau, poate, este doar speranţa nostalgică, invocînd o lume nu neapărat mai bună, dar cel puţin mai bine cunoscută, mai stabilă şi mai predictibilă? Este posibil să ne întoarcem la datele, soluţiile, atmosfera şi reflexele acelui timp? Oricare ar fi motivele din spatele acestor temeri, iar ele merită o cercetare de sine stătătoare, este momentul potrivit să punem capăt, scurt, decisiv, speculaţiilor cu privire la posibilitatea re-instituirii unei ere de glaciaţiune politică de tipul Războiului Rece. Am ales, dintr-o listă mai lungă, 11 argumente care pledează cauza pe care o susţin, cu unul mai mult decît "Poruncile".

Condiţiile care au făcut posibil Războiul Rece formează o structură unicat: cele două războaie mondiale ale secolului al XX-lea şi consecinţele lor geo-politice; dezvoltările tehnologiei nucleare, cu aplicaţiile sale militare, în condiţii nemijlocit legate de război, care au făcut posibilă emergenţa a doi competitori principali în structura de putere globală - SUA şi URSS; decizia simetrică a celor două superputeri nucleare de-a aborda competiţia lor din perspectiva unui joc strategic în doi. Un joc bazat, ca finalitate, pe cîştigul "teritorial" (real şi simbolic) şi dominat, la nivelul acţiunii, de o logică trivalentă, studiată îndeaproape de un ilustru nume al matematicii şi logicii româneşti, Grigore Moisil - logica cu două valori şi jumătate. Imaginea cea mai apropiată este dată de jocul de Go. Fiecare acţiune a celor doi competitori vizează, ca scop final, reducerea teritoriului aflat sub controlul adversarului. Fiecare acţiune are asociat un cost, care se exprimă prin trei valori: "cîştig", "pierdere", respectiv, "nici-cîştig-nici-pierdere". Această din urmă valoare, "jumătatea", nu este niciodată nulă; proprietatea ei specială constă în aceea că, într-un anumit moment al jocului şi pent