In contextul actualei crize financiare se pune intrebarea a cui vina este mai mare: a celor care s-au imprumutat fara a se gandi ca nu pot inapoia banii sau a bancilor care au incurajat clientii sa ia cat mai multe credite? Specialistii tind sa creada ca balanta inclina catre banci, care au ignorat riscurile la care se supun si au preferat sa ramana optimiste.
"Exista un concept al dreptului anglosaxon care considera ca persoanele aflate la ananghie nu pot fi considerate libere, intrucat au facut credite pentru ca au fost silite de situatie sa faca acest lucru", este de parere profesorul de filozofie Adrian Paul Iliescu, prezent la prima editie a Bucharest Conference in Applied Ethics care a avut ca tema "Managementul etic, strategii corporatiste si dezvoltare durabila".
Un exemplu concret este cel al Mastercard, al doilea mare operator de carti de credit din lume, care a inceput o campanie in anii '90 prin care a incercat
sa-i faca pe oameni sa nu se mai simta vinovati ca iau credite. Asadar, oamenilor li s-a spus ca este foarte bine sa faci credit pentru ca acest lucru te face sa te dezvolti, iar in cazul in care nu poti sa platesti, cu siguranta, banca te va ajuta sa refinantezi creditul initial.
"Companiile au creat un climat de desconsiderare a riscurilor. Multe dintre companiile afectate in prezent de criza au declarat ca aceasta este o situatie de forta majora care a intervenit in urma unui accident ce nu putea fi prevazut, insa ideea de accident nu sta in picioare din moment ce companiile au incercat sa dezinhibe clientii si sa-i faca sa imprumute cand era riscant sa faca acest lucru. Firmele nu pot fi disculpate pentru ca au dus o campanie de eliminare a fricii de risc", explica Iliescu.
In opinia lui, companiile nu pot sa pretinda ca nu isi dadeau seama ca oamenii nu aveau cum sa inapoieze banii.
Mai mult decat atat
