Oricât de mult te străduieşti în România să te descurci fără să dai şpagă, poţi spune că reuşeşti? Realitatea arată că poţi ajunge să lucrezi în domenii în care nu ai nicio competenţă dacă ştii să dai cui trebuie plicul cu bani. Sursa: Hepta
Poţi fi ignorat de cadrele medicale, dacă nu le oferi o atenţie financiară. Poţi pica un examen dacă nu dai profesorului suma anexată, neoficial, la fişa cursului, ori de numărul de ore de meditaţii cu acesta. Poţi lipsi o rudă de o înmormântare frumoasă dacă nu îi dai preotului plicul cu bani care l-ar convinge să nu reducă ceremonia la câteva fraze rostite ca în reclamele la medicamente.
Cu şpaga suntem obişnuiţi de mult şi o cunoaştem sub numele de "peşcheş", "bacşiş", "şperţ" sau “mită”. În timp, traseul şpăgii, modalităţile prin care se realizează şi domeniile în care se poate percepe au evoluat.
Potrivit unui sondaj CURS, realizat la cererea „Evenimentului zilei“, corupţia şi nivelul salariilor sunt considerate în prezent cea mai gravă problemă a României. Dintre cei chestionaţi, 15% consideră că nivelul pensiilor este mult prea mic, 9% au atribuit domeniului sănătăţii bila neagră, iar 5% dintre respondenţi au ales şomajul şi criza politică.
În ceea ce priveşte numărul de persoane care recurg la această practică, potrivit Barometrului Corupţiei pe 2007, realizat de Transparency International, un român din trei susţinea că a dat mită. Mai mult, conform raportului, numărul românilor care declară că au dat mită este în creştere faţă de anii trecuţi. Sondajul arată că 27% dintre persoanele chestionate au dat mită în sistemul sanitar, 11% la poliţie, 10% în domeniul justiţiei şi 9% pentru educaţie. În acelaşi timp, mai mult de o treime dintre români susţin că au dat cel puţin o dată mită.
De asemenea, un alt sondaj realizat la sfârşitul anului trecut a dezvăluit că
